<\/p>\n
Only available in Romanian.<\/em><\/p>\n Repere geografice \u015fi topografia general\u0103.<\/strong><\/p>\n Localitatea Ro\u015fia Montan\u0103 este a\u015fezat\u0103 \u00een Mun\u0163ii Apuseni, la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 11 km de ora\u015ful Abrud, 15 km fa\u0163\u0103 de ora\u015ful C\u00e2mpeni, 76 km fa\u0163\u0103 de Alba Iulia \u015fi 135 km fa\u0163\u0103 de Cluj-Napoca.<\/p>\n Depresiunea, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een lungul v\u0103ii Ro\u015fia, are forma unui culoar \u00eencadrat de masivele Rotundul, V\u00e2rsul, Curm\u0103tura, Ghergheleu, Cetate, Orlea, Tille, care porne\u015fte de la v\u0103rsarea Ro\u015fiei \u00een r\u00e2ul Abrudel (unde se afl\u0103 \u015fi localitatea Gura Ro\u015fiei) \u015fi urc\u0103 treptat pe o distan\u0163\u0103 de aproximativ 6 km p\u00e2n\u0103 \u00een zona unui amfiteatru natural \u00eencadrat la nord de masivul Jig, la sud de masivul C\u00e2rnic, iar la est de culmile domoale ale masivelor Lety \u015fi \u015eulei. Masivele Orlea \u015fi Jig de la nord, Cetate \u015fi C\u00e2rnic de la sud, care domin\u0103 cadrul natural al localit\u0103\u0163ii, sunt vechi conuri vulcanice \u00een ad\u00e2ncul c\u0103rora se g\u0103sesc minereurile auro-argentifere.<\/p>\n Direct influen\u0163at\u0103 de topografia locului, a\u015fezarea este compus\u0103 din dou\u0103 tipuri de structuri: una liniar\u0103 cu tendin\u0163e de grupare zonal\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 de-a lungul culoarului v\u0103ii Ro\u015fiei, \u015fi una cu mai mul\u0163i poli, dezvolta\u0163i \u00een jurul unui nucleu principal – Pia\u0163a central\u0103 a localit\u0103\u0163ii. \u0162esutul urban este ordonat \u00een jurul acestui nucleu de polii secundari plasa\u0163i pe traseele drumurilor care conduc spre vechile zone de exploatare minier\u0103 \u015fi, mai departe, spre satele \u00eenvecinate.<\/p>\n Satele vecine localit\u0103\u0163ii Ro\u015fia Montan\u0103 (Corna, Bunta, Blide\u015fti, \u0162arina, B\u0103lmo\u015fe\u015fti, G\u00e2rda-B\u0103rbule\u015fti) sunt situate pe versan\u0163ii care definesc Valea Ro\u015fiei \u015fi pe versan\u0163ii care \u00eencadreaz\u0103 o alt\u0103 vale amplasat\u0103 de cealalt\u0103 parte a Masivului C\u00e2rnic, spre sud: Valea Cornei.<\/p>\n Istoricul teritoriului administrativ \u015fi al localit\u0103\u0163ilor componente<\/strong><\/p>\n Istoria a\u015fez\u0103rii Ro\u015fia Montan\u0103, str\u00e2ns legat\u0103 de exploatarea resurselor aurifere, cunoa\u015fte trei perioade semnificative pentru definirea peisajul cultural: antichitatea, caracterizat\u0103 prin amplul sistem de<\/em> exploat\u0103ri romane, <\/em>Evul mediu, reprezentat de tipul de exploatare tradi\u0163ional<\/em>[1]<\/a> <\/em>\u015fi Epoca modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103, <\/em>caracterizat\u0103 prin av\u00e2ntul tehnologic.<\/em><\/p>\n Perioada roman\u0103. <\/strong>Anticul <\/strong>Alburnus Maior<\/em>, atestat \u00eencep\u00e2nd cu anul 131 p. Ch., este descris \u00een prezent de structura industrial\u0103 minier\u0103, de manifest\u0103rile funerare, edificiile sacre, edificiile publice \u015fi, probabil, de un mod particular de alc\u0103tuire a a\u015fez\u0103rii, compus\u0103 din nuclee de locuire permanent\u0103 \u015fi temporar\u0103.<\/p>\n Cel mai pre\u0163ios izvor istoric, at\u00e2t pentru istoria a\u015fez\u0103rii de la Alburnus Maior<\/em>, c\u00e2t \u015fi pentru istoria exploat\u0103rilor aurifere sau a dreptului roman, este reprezentat de t\u0103bli\u0163ele cerate, cunoscute \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea, care \u00eenregistreaz\u0103 contracte de v\u00e2nzare-cump\u0103rare, plata unor servicii, \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nd\u0103, acte ale colegiilor, liste de pre\u0163uri \u015fi cheltuieli, conven\u0163ii de asociere etc \u015fi din care desprindem \u015fi scurte caracteriz\u0103ri ale a\u015fez\u0103rii. Afl\u0103m c\u0103 a\u015fezarea Alburnus Maior<\/em> este alc\u0103tuit\u0103 din vici <\/em>\u015fi castella<\/em>[2]<\/a> populate de coloni\u015fti de etnii diverse dintre care se desprind cei iliro-dalmatini \u015fi cei din regiunile de tradi\u0163ie elenistic\u0103, specializa\u0163i \u00een extragerea \u015fi prelucrarea primar\u0103 a minereului aurifer.[3]<\/a><\/p>\n Vestigiile arheologice descoperite p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu manifest\u0103 atribute constructive spectaculoase dar, prin modul de adaptare la cadrul natural<\/em> construiesc un univers special: necropole a\u015fezate pe pante sau pe platouri orientate spre v\u0103i, edificii sacre ridicate pe \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi aflate probabil \u00een rela\u0163ie cu intr\u0103rile \u00een galerii<\/em>. Trebuie precizat c\u0103 \u00een acest context distingem totu\u015fi \u015fi elemente exemplare pentru peisajul arheologic: un monument funerar circular<\/em> foarte bine conservat \u015fi dou\u0103 edificii publice realizate din piatr\u0103 legat\u0103 cu mortar<\/em> \u015fi dotate cu instala\u0163ie de hypocaustum. <\/em>Cele cinci necropole delimitate arheologic p\u00e2n\u0103 acum, la T\u0103ul Cornei, Hop-G\u0103uri, \u0162arina, Jig-Piciorag \u015fi P\u00e2r\u00e2ul Porcului (T\u0103ul Secuilor), sunt martori importan\u0163i ai dinamicii, diversit\u0103\u0163ii \u015fi num\u0103rului crescut al popula\u0163iei de la Alburnus Maior<\/em>.<\/p>\n Chiar dac\u0103 aceste m\u0103rturii caracterizeaz\u0103 aspecte esen\u0163iale ale sitului de la Alburnus Maior<\/em>, structura a\u015fez\u0103rii r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103. Este foarte probabil ca modului special de dispunere a necropolelor \u015fi zonelor sacre \u00een apropierea intr\u0103rilor \u00een min\u0103 s\u0103-i fi corespuns o a\u015fezare distribuit\u0103 de-a lungul apei, \u00een zona localit\u0103\u0163ii actuale, completat\u0103 cu nuclee de locuire sezonier\u0103, \u00een apropierea exploat\u0103rilor.<\/p>\n Spectacolul extraordinar al m\u0103rturiilor arheologice este oferit \u00eens\u0103 de peisajul subteran<\/em> al galeriilor romane, care formeaz\u0103 o re\u0163ea dens\u0103, excavat\u0103 \u00een munte. Cercet\u0103rile arheologice miniere actuale au adus date importante pentru istoria exploat\u0103rii romane de la Alburnus Maior<\/em>, redefinind acest univers, prefigurat de fragmentul de re\u0163ea subteran\u0103 descoperit \u00een anii 70\u2019 \u00een Masivul Orlea \u015fi transformat ulterior \u00een muzeu. Masivele Orlea, Carpeni, C\u00e2rnic, Lety con\u0163in sisteme de galerii romane conservate. Galeriile de explorare, de asisten\u0163\u0103, de aerisire, de evacuare a apei, converg c\u0103tre camere cu pilieri sau c\u0103tre \u015fantiere \u00eenclinate de unde se extr\u0103gea minereul bogat.<\/p>\n Toate aceste elemente contureaz\u0103 un program minier roman de anvergur\u0103 excep\u0163ional\u0103,[4]<\/a> desf\u0103\u015furat \u00eentr-un interval de timp destul de redus \u2013\u00a0 doar cincizeci de ani.<\/p>\n Exploatarea este foarte posibil s\u0103 fi fost \u00eentrerupt\u0103 dup\u0103 anul 160, a\u015fa cum sugereaz\u0103 con\u0163inutul T\u0103bli\u0163ei Cerate Nr. 1 din anul 167[5]<\/a> \u015fi m\u0103rturiile arheologice ob\u0163inute \u00een ultimii ani.[6]<\/a> Dincolo de asocierile f\u0103cute de unii cercet\u0103tori \u00eentre o posibil\u0103 continuare a exploat\u0103rilor dup\u0103 momentul 160 \u015fi existen\u0163a unui procurator aurariarum<\/em> la Ampelum<\/em> \u00een 215 sau ridicarea la rangul de municipium<\/em> a aceluia\u015fi ora\u015f \u00een timpul lui Septimius Severus, nu exist\u0103 m\u0103rturii arheologice certe despre supravie\u0163uirea exploat\u0103rilor \u00een aceast\u0103 epoc\u0103.<\/p>\n \u00centre retragerea roman\u0103 din Dacia \u015fi secolul al XIII-lea nu cunoa\u015ftem m\u0103rturii ale vreunei activit\u0103\u0163i umane \u00een aceast\u0103 zon\u0103.<\/p>\n Perioada medieval\u0103. <\/strong>Dou\u0103 men\u0163iuni documentare deschid istoria acestei perioade – una din 1238 \u015fi alta din 1271, ambele atest\u00e2nd activit\u0103\u0163i miniere \u00een masivul C\u00e2rnic, conduse de coloni\u015ftii sa\u015fi de la Ighiu \u015fi Cric\u0103u. Documentele nu fac referire direct\u0103 la localitatea Ro\u015fia Montan\u0103, ci consemneaz\u0103 toponime precum Chernech<\/em> sau Terra Obruth<\/em>. Aceast\u0103 informa\u0163ie istoric\u0103 trebuie, probabil, interpretat\u0103 ca m\u0103rturie a existen\u0163ei \u00een epoc\u0103 a unui important centru minier, compus din c\u0103tune situate la poalele masivului C\u00e2rnic, aflat sub jurisdic\u0163ia administrativ\u0103 a ora\u015fului Abrud.[7]<\/a><\/p>\n Premisele unei dezvolt\u0103ri a a\u015fez\u0103rii medievale din zona Ro\u015fiei Montane de ast\u0103zi ar putea fi identificate \u00een decizia regelui Carol Robert de Anjou, <\/strong>din anii 1327\u20131328, <\/strong>de transferare a acestui domeniu minier din proprietatea coroanei \u00een cea a feudalilor locali, fapt cu consecin\u0163e asupra zonei miniere \u00een ansamblu. Seria de reforme \u015fi legi care reglementeaz\u0103 mineritul \u00een vremea Regatului medieval al Ungariei \u015fi mai apoi a Principatului Transilvaniei au stimulat dezvoltarea mineritului aurifer \u015fi la nivel administrativ. \u00cen jurul anului 1525, \u00eentr-un act de litigiu dintre proprietarii de \u015fteampuri \u015fi gornici, pentru dreptul de sp\u0103lare a nisipurilor aurifere este atestat pentru prima dat\u0103 toponimul Valea Ro\u015fiei (Rubeo flumine<\/em>), din care au derivat versiunile sale ulterioare germane (Rotseifen \u015fi Rotbach) sau maghiare (Verespatak). Tot \u00een acela\u015fi an, din surse documentare afl\u0103m c\u0103 judele scaunului Sibiului, Mathias Armbruster construie\u015fte \u015fteampuri \u00een zona Abrudului. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, a primelor decenii ale secolului al XVI-lea, familii ducale din zona Bavariei au o serie de interese economice \u00een zona minier\u0103 din preajma Abrudului, de\u0163in\u00e2nd imobile \u00een ora\u015f \u015fi una dintre cele mai bogate mine de pe Valea Ro\u015fiei, cu \u015fteampurile aferente. \u00cen acest context, la 1592 se men\u0163ioneaz\u0103 includerea zonei actuale de la Ro\u015fia Montan\u0103, atestat\u0103 sub denumirea de Rubeo flumine <\/em>(\u00een traducere exact\u0103 \u201er\u00e2ul ro\u015fu\u201d), \u00een teritoriul Abrudului, care devenise deja ora\u015f la jum\u0103tatea secolului al XV-lea.<\/p>\n Dezvolt\u0103rii industriale din secolul al XVII-lea, surprinse, spre exemplu, de o statistic\u0103 din 1676 \u2013 care \u00eenregistreaz\u0103 77 de \u015fteampuri (rotae<\/em>) la poalele C\u00e2rnicului, 29 la Corna, 17 la C\u0103rpini\u015f \u2013 trebuie s\u0103-i fi corespuns \u015fi o concentrare urban\u0103 \u00een zona recunoscut\u0103 ast\u0103zi ca centru istoric al Ro\u015fiei Montane.[8]<\/a><\/p>\n Perioada modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103.<\/strong> Dup\u0103 ample rapoarte \u015fi studii de eficientizare a mineritului, precum \u015fi reforme legate de minerit, odat\u0103 cu debutul marilor construc\u0163ii industriale f\u0103cute pe cheltuiala statului \u2013 Imperiul Habsburgic, asist\u0103m \u00een secolul al XVIII-lea la o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103 \u00een zona Ro\u015fiei Montane, a\u015fa cum\u00a0 se observ\u0103 de altfel pe \u00eentreg teritoriul Transilvaniei. Putem spune c\u0103 momentul 1733, care marcheaz\u0103 \u00eenceputul realiz\u0103rii sistemului de lacuri artificiale \u015fi amenaj\u0103ri hidrotehnice, devine semnificativ pentru manifest\u0103rile locale, \u00eenscrise \u00een cadrul amplelor transform\u0103ri economico-sociale mondiale ale Revolu\u0163iei Industriale<\/em>.<\/p>\n Acestui moment reprezentativ pentru evolu\u0163ia industriei de prelucrare primar\u0103 a minereului \u00eei sunt asociate evenimente definitorii ale istoriei na\u0163ionale. Obligarea popula\u0163iei s\u0103 participe la lucr\u0103rile industriale men\u0163ionate s-a ad\u0103ugat fondului social tensionat care a declan\u015fat R\u0103scoala condus\u0103 de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan. Dintre semnifica\u0163iile acestui eveniment istoric se desprinde, datorit\u0103 transform\u0103rilor pe care le declan\u015feaz\u0103, printre care desfiin\u0163area iob\u0103giei, aceea de moment crucial, de dep\u0103\u015fire a epocii medievale \u015fi \u00eenceput al celei moderne.\u00centreaga zon\u0103 aurifer\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103 cunoa\u015fte, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent prin deschiderea de mari galerii, at\u00e2t de c\u0103tre stat, c\u00e2t \u015fi de proprietari sau asocia\u0163ii de proprietari particulari, care concesioneaz\u0103 de la stat drepturi de exploatare a z\u0103c\u0103mintelor (1746 \u2013 sistemul de galerii Sf. Treime \u2013 Verche\u015ful de Jos \u2013 R\u00e2zna, \u00een masivul C\u00e2rnic; 1769 \u2013 galeria Verche\u015ful de Sus, \u00een masivul C\u00e2rnic; 1783 \u2013 galeria Sf. Cruce \u00een masivul Orlea, o lucrare de mare amploare f\u0103cut\u0103 din ini\u0163iativa statului \u015fi care parcurgea \u00eentreaga vale a p\u00e2r\u00e2ului Ro\u015fia). Orizonturile subterane erau completate la suprafa\u0163\u0103 de un sistem complex de instala\u0163ii de prelucrare a minereului, alc\u0103tuit din lacuri de acumulare (t\u0103uri<\/em>) care alimentau firele de ap\u0103 din v\u0103i, unde erau amplasate instala\u0163iile de m\u0103cinare a minereului (\u015fteampuri<\/em>).<\/p>\n Toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 este marcat\u0103 de afirmarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti – intim legat\u0103 de lupta lui Avram Iancu \u015fi a c\u0103pitanilor lui, dintre care Simion Balint, preot greco-catolic la biserica din Ro\u015fia Montan\u0103, vegheaz\u0103 memoria acestor locuri.[9]<\/a><\/p>\n Tot acum se contureaz\u0103 structura urban\u0103 a localit\u0103\u0163ii, \u00een forma conservat\u0103 ast\u0103zi. Zona din estul a\u015fez\u0103rii \u00ee\u015fi define\u015fte caracterul de reprezentare \u00een aria de maxim\u0103 concentrare urban\u0103, dar r\u0103m\u00e2ne caracterizat\u0103 deopotriv\u0103 de periferiile industriale<\/em>, unde domin\u0103 gospod\u0103riile cu instala\u0163ii de prelucrare a minereului. Grup\u0103ri de astfel de gospod\u0103rii sau numai instala\u0163iile de prelucrare fac leg\u0103tura cu zona din vale, structurat\u0103 \u00een jurul unui alt centru definit odat\u0103 cu ridicarea bisericii greco-catolice \u015fi a celei ortodoxe. T\u0103urile, sutele de \u015fteampuri[10]<\/a> \u015fi haldele mici de steril din jurul gurilor de min\u0103 definesc peisajul industrial al acestei zone miniere. Toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 cunoa\u015fte o dezvoltare nu numai a zonelor de exploatare (ca de exemplu deschiderea exploat\u0103rii filonului Cotroan\u0163a<\/em> din masivul C\u00e2rnic, \u00een 1875), dar \u015fi a tehnicilor de exploatare, care au un impact semnificativ asupra cadrului natural, de data aceasta nu al zonei Centrului istoric, ci al segmentului inferior al localit\u0103\u0163ii. Structurii medievale, preindustriale, care continu\u0103 s\u0103 se dezvolte, i se adaug\u0103 o sta\u0163ie de concasare a minereului (\u00een zona Gura Minei) \u015fi o uzin\u0103 de prelucrare (la Gura Ro\u015fiei \u2013 \u00eentre Abrud \u015fi C\u00e2mpeni). Minereul, transportat manual din galeriile de exploatare, era preluat de vagonete trase de locomotive electrice \u015fi transportat prin galeria principal\u0103 a statului (Sf. Cruce, \u00eenceput\u0103 \u00een 1783) p\u00e2n\u0103 la sta\u0163ia de concasare. De aici, pe spectaculoase amenaj\u0103ri de geniu, era purtat mai departe, pe calea ferat\u0103 de gabarit mic, care traversa, pe o distan\u0163\u0103 de aprox. 4 km, terenul foarte accidentat \u015fi asigura, printr-un plan \u00eenclinat \u015fi un pod, leg\u0103tura cu uzina de prelucrare de la Gura Ro\u015fiei. Nivelul tehnic ridicat al exploat\u0103rilor de la Ro\u015fia prime\u015fte recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 la Expozi\u0163ia Industrial\u0103 Mondial\u0103 din 1856.<\/p>\n Dezvoltarea industrial\u0103 consolideaz\u0103 structura urban\u0103 pe care o mo\u015ftenim ast\u0103zi. A\u015fezarea industrial\u0103, cu o distribu\u0163ie risipit\u0103 a construc\u0163iilor de-a lungul v\u0103ii \u015fi un centru \u00eenchegat, \u00ee\u015fi contureaz\u0103 definitiv caracterul: nucleul din vale, probabil doar un cartier grupat pe considerente etnice \u00een jurul celor dou\u0103 biserici (cartierul rom\u00e2nesc), prime\u015fte func\u0163iunea administra\u0163iei societ\u0103\u0163ii miniere de stat, care atrage \u015fi alte func\u0163iuni publice: club muncitoresc, spa\u0163ii comerciale. Dezvoltarea acestui nucleu nu a produs o dezechilibrare a celui anterior (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi) ci a adus Centrului istoric dot\u0103ri publice importante (prim\u0103rie, \u015fcoal\u0103, cluburi, sedii de societ\u0103\u0163i de asigur\u0103ri \u015fi sucursale ale unor institu\u0163ii bancare, cinematograf, gr\u0103din\u0103 public\u0103).<\/p>\n Dezvoltarea economic\u0103 surprins\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 trebuie s\u0103 fi fost motivul pentru care \u00een anul 1860 localitatea Ro\u015fia Montan\u0103 se desprinde din teritoriul administrativ al ora\u015fului Abrud.<\/p>\n Primul r\u0103zboi mondial \u015fi transferul exploat\u0103rii de stat a administra\u0163iei austro-ungare, dup\u0103 Marea Unire din 1918, produce probabil un dezechilibru economico-social. Statistica produc\u0163iei de aur \u015fi argint este gr\u0103itoare \u00een acest sens.[11]<\/a> De aceea \u00eenregistr\u0103m implicarea masiv\u0103 a Statului Rom\u00e2n pentru revigorarea industriei extractive de stat \u015fi \u00eencurajarea exploat\u0103rilor private.[12]<\/a> Toat\u0103 perioada p\u00e2n\u0103 la 1948 este marcat\u0103 de procesul de retehnologizare, finalizat abia \u00een anii \u201840.<\/p>\n Ultima perioad\u0103 de revigorare economic\u0103 \u015fi social\u0103[13]<\/a> se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een cei zece ani dinaintea na\u0163ionaliz\u0103rii din 1948, c\u00e2nd este suprimat sectorul particular de exploatare a z\u0103c\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n Minele devin un a\u015fa-zis \u201ebun public\u201d, exploatat de c\u0103tre \u00centreprinderea minier\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een acela\u015fi an. De-a lungul anilor care au urmat acestei schimb\u0103ri radicale a regimului social \u2013 politic localitatea a suferit modific\u0103ri semnificative la nivelul structurii ocupa\u0163ionale, \u015fi, implicit la cel al cadrului fizic, construit. Prin trecerea la mineritul industrial, gestionat exclusiv de stat, se pierd mare parte dintre componentele fizice specifice a\u015fez\u0103rii miniere \u2013 sunt distruse toate \u015fteampurile, sunt dezafectate canalele de dirijare a apei \u015fi dispar grupuri \u00eentregi de locuin\u0163e \u2013 \u015fi, \u00een continuare sunt sacrificate alte componente \u00een favoarea dezvolt\u0103rii exploat\u0103rii de suprafa\u0163\u0103, inaugurat\u0103 \u00een 1970 \u00een masivul Cetate \u2013 este \u00eenl\u0103turat un grup de case \u00een zona afectat\u0103 direct de carier\u0103, se demoleaz\u0103 palatul Ajtai, \u00eenlocuit cu un bloc de locuin\u0163e, sau casa al c\u0103rei loc este ocupat de actualul dispensar. Apari\u0163ia blocurilor de locuin\u0163e \u00een peisajul tradi\u0163ional al v\u0103ii este asociat\u0103 celei mai recente coloniz\u0103ri, petrecut\u0103 \u00een acest interval de timp.<\/p>\n \u00cen ultima perioad\u0103 a regimului Ceau\u015fescu, \u00een anii \u201980, se preconiza modernizarea \u015fi transformarea localit\u0103\u0163ii \u00een sta\u0163iune minier\u0103, dar \u015fi extinderea dramatic\u0103 a exploat\u0103rii \u00een carier\u0103, ceea ce ar fi presupus str\u0103mutarea unei p\u0103r\u0163i a a\u015fez\u0103rii. Spre sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade se \u00eenregistreaz\u0103 o nou\u0103 emigra\u0163ie spre Valea Jiului, ca rezultat al declinului exploat\u0103rii locale.<\/p>\n Exploatarea a fost totu\u015fi continuat\u0103 \u00een pofida lipsei de eficien\u0163\u0103 economic\u0103, iar efectele asupra mediului natural \u015fi asupra patrimoniului cultural au continuat pe o aceea\u015fi linie a distrugerii prin indiferen\u0163\u0103. Al\u0103turi de masivul Cetate, este afectat de acest tip de exploatare \u015fi masivului C\u00e2rnic, ale c\u0103rui coaste nordic\u0103 \u015fi estic\u0103 sunt br\u0103zdate de lucr\u0103rile actuale de terasare, amenajare de drumuri \u015fi de extrac\u0163ie. Chiar dac\u0103 aceste lucr\u0103ri au afectat profund urmele miniere istorice, o parte semnificativ\u0103 este conservat\u0103 \u015fi se adaug\u0103 fundalului natural sudic al a\u015fez\u0103rii \u2013 masivul C\u00e2rnic pe care se proiecteaz\u0103 \u00eentreaga a\u015fezare. Din fericire, masivele Jig \u015fi V\u0103idoaia, care compun fundalul natural nordic al a\u015fez\u0103rii, se conserv\u0103 neatinse de la \u00eencetarea exploat\u0103rilor tradi\u0163ionale (1948).<\/p>\n \u00cen 1995, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Resurse Minerale a acordat licen\u0163a de concesiune pentru exploatarea unei suprafe\u0163e localizat\u0103 \u00een Ro\u015fia Montan\u0103, c\u0103tre S.C. Ro\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation S.A. (RMGC). Termenii licen\u0163ei prev\u0103d dreptul exclusiv de a desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i miniere pentru o perioad\u0103 ini\u0163ial\u0103 de 20 ani, perioad\u0103 care poate fi prelungit\u0103 pe perioade succesive de 5 ani. Prima consecin\u0163\u0103, deja resim\u0163it\u0103, a acestui eveniment este accentuarea fenomenului de depopulare a a\u015fez\u0103rii, \u015fi modificarea caracterului func\u0163ional prin transformarea unor locuin\u0163e tradi\u0163ionale, permanente, \u00een locuin\u0163e temporare, de serviciu sau \u00een spa\u0163ii pentru birouri. Proiectul de exploatare minier\u0103 de suprafa\u0163\u0103 promovat de RMGC implic\u0103 \u00eens\u0103 transform\u0103ri mult mai consistente la nivelul a\u015fez\u0103rii \u2013 de la schimbarea profilului func\u0163ional al unor segmente, la dispari\u0163ia total\u0103 a altora, precum \u015fi modific\u0103ri radicale ale peisajului natural care integreaz\u0103 toate elementele peisajului cultural al sitului Ro\u015fia Montan\u0103.<\/p>\n Evolu\u0163ia structurii etnice \u015fi religioase a popula\u0163iei<\/strong><\/p>\n Varietatea etnic\u0103 este o constant\u0103 a structurii popula\u0163iei a\u015fez\u0103rii, manifest\u0103 de-a lungul epocilor istorice, aflat\u0103 \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu momentele semnificative ale mineritului aurifer. Astfel, chiar din primele izvoare care se refer\u0103 la popula\u0163ia zonei transpare caracterul etnic eterogen al grupurilor de mineri colonizate aici.<\/p>\n De-a lungul Evului Mediu sunt consemnate \u00een repetate r\u00e2nduri schimb\u0103ri \u00een structura etnic\u0103 a popula\u0163iei din zon\u0103, odat\u0103 cu sosirea unor grupuri de coloni\u015fti a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 este necesar\u0103 pentru exploatarea c\u00e2t mai eficient\u0103 a z\u0103c\u0103mintelor de aur. Sunt atestate astfel mai multe etape de colonizare a minerilor germani, \u00eencep\u00e2nd cu secolului al XIII-lea, a celor din Austria \u015fi Ungaria sau, mai recent, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, migrarea aici a unor me\u015fteri constructori italieni.[14]<\/a> Aceste grupuri etnice se adaug\u0103 popula\u0163iei locale, formate in majoritate din rom\u00e2ni \u015fi maghiari (concentra\u0163i \u00een zona Centrului istoric).<\/p>\n Aspectul numeric, cantitativ, al acestei dinamici a popula\u0163iei reflect\u0103 perioadele de cre\u015ftere sau regres ale industriei miniere. Pentru epocile istorice mai \u00eendep\u0103rtate acest aspect poate fi interpretat doar prin sensul modific\u0103rilor suferite \u2013 cre\u015ftere \u00een epocile de colonizare, sc\u0103dere \u00een cele de recesiune. Expresia demografic\u0103 a acestor fluctua\u0163ii poate fi urm\u0103rit\u0103 cu mai mare precizie \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea.[15]<\/a> Astfel, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui secol se constat\u0103 o cre\u015ftere a popula\u0163iei, care ajunge \u00een anul 1901 s\u0103 numere 5000 de locuitori, dup\u0103 care urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de sc\u0103dere pronun\u0163at\u0103 \u00een primele dou\u0103 decenii ale secolului XX, la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103reia sunt \u00eenregistra\u0163i doar 1937 locuitori. O nou\u0103 cre\u015ftere \u00een anii \u201930 \u015fi \u201940, este urmat\u0103 de o sc\u0103dere dup\u0103 1952, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se manifeste efectele na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fi mul\u0163i fo\u015fti concesionari de mine p\u0103r\u0103sesc localitatea. Datele statistice \u00eenregistreaz\u0103, \u00een decada 1956 \u2013 1966, o nou\u0103 cre\u015ftere a popula\u0163iei, reflex al unei noi coloniz\u0103ri. Din acest moment popula\u0163ia pare s\u0103 se stabilizeze, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se \u00eencepe punerea \u00een aplicare a Planului de ac\u0163iune pentru relocarea popula\u0163iei<\/em>, ini\u0163iat de c\u0103tre RMGC.<\/p>\n Convie\u0163uirea diferitelor grupuri etnice este marcat\u0103 de momente de conflict acut[16]<\/a> care eviden\u0163iaz\u0103 de fapt un fond conflictual de lung\u0103 durat\u0103. Surprinde \u00eens\u0103 mai ales ierarhia social\u0103 clar conturat\u0103, cu foarte rare transgresiuni \u00eentre grupuri \u2013 minerii \u00eenst\u0103ri\u0163i care locuiau partea central\u0103 a satului (ro\u015fienii<\/em>) \u00eei acceptau cu greu \u00een r\u00e2ndul lor pe locuitorii din zonele periferice ale a\u015fez\u0103rii (l\u0103turenii<\/em>) sau pe cei sosi\u0163i din alte p\u0103r\u0163i (viniturile<\/em>).[17]<\/a> Ambele aspecte ale rela\u0163iilor din interiorul comunit\u0103\u0163ii au corespondent \u00een modul de structurare a a\u015fez\u0103rii. Astfel, informa\u0163iile referitoare la incendierea p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti<\/em> a satului, \u00een timpul Revolu\u0163iei de la 1848, eviden\u0163iaz\u0103 o organizare \u00een care intervine \u015fi criteriul etnic, coroborat\u0103 de altfel de amplasarea, excentric\u0103 fa\u0163\u0103 de Pia\u0163\u0103, a bisericii ortodoxe \u015fi a celei greco-catolice, separate de gruparea celorlalte trei biserici \u2013 catolic\u0103, unitarian\u0103 \u015fi reformat\u0103. Conflictele \u00eentre diferitele grup\u0103ri ierarhice, \u00eenc\u0103 vii \u00een memoria colectiv\u0103, cum este \u00eenfruntarea dintre ro\u015fieni<\/em> \u015fi l\u0103tureni<\/em>, transformat\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 purtat\u0103 cu \u0163apinele, exprim\u0103 \u015fi ele o particularitate social\u0103 care \u00ee\u015fi poate u\u015for g\u0103si coresponden\u0163a \u00een organizarea a\u015fez\u0103rii. Zona central\u0103, cea locuit\u0103 de minerii \u00eenst\u0103ri\u0163i, ro\u015fienii<\/em>, poart\u0103 amprenta organiz\u0103rii t\u00e2rgurilor din regiune, \u00een timp ce zonele periferice ale a\u015fez\u0103rii, locuite de l\u0103tureni<\/em>, se apropie de tipul de organizare difuz\u0103 specific satelor risipite. Mai mult, organizarea liniar\u0103 a segmentului inferior al a\u015fez\u0103rii, unde sunt amplasate \u015fi cele dou\u0103 biserici ale comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, este \u015fi ea diferit\u0103 de cea a centrului, fiind tipic\u0103 pentru satele de vale ale Mun\u0163ilor Apuseni.<\/p>\n Evolu\u0163ia ocupa\u0163iilor popula\u0163iei; ocupa\u0163ii tradi\u0163ionale persistente<\/strong><\/p>\n Ocupa\u0163ia principal\u0103 a popula\u0163iei din Ro\u015fia Montan\u0103 este, \u00een toate perioadele istorice, mineritul, \u00een care sunt angaja\u0163i to\u0163i membrii familiei, chiar \u015fi copiii. Arhitectura care se dezvolt\u0103 \u00een jurul acestei ocupa\u0163ii este diversificat\u0103, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103rile necesare realiz\u0103rii sistemului de galerii, a re\u0163elei hidrotehnice \u015fi a tuturor dispozitivelor auxiliare.<\/p>\n Practica mineritului reclam\u0103, \u00een afara opera\u0163iunilor specifice, \u015fi prezen\u0163a ocupa\u0163iilor auxiliare: fier\u0103rie, pietr\u0103rie, dulgherie, c\u0103r\u0103u\u015fie \u2013 ai c\u0103ror practican\u0163i sunt inclu\u015fi \u00een categoria minerilor.<\/p>\n Lipsa oric\u0103ror altor ocupa\u0163ii, chiar \u015fi a celor legate de producerea alimentelor, a favorizat dezvoltarea segmentului comercial \u00een zona Pie\u0163ei, unde se organizau \u015fi t\u00e2rgurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, apar me\u015fte\u015fuguri caracteristice mediului urban: croitorie de gros<\/em> \u015fi de sub\u0163ire<\/em>, cizm\u0103rie, m\u0103cel\u0103rie, cofet\u0103rie \u2013 patiserie.<\/p>\n Satele \u00eenvecinate \u015fi chiar zona din vale sunt specializate \u00een agricultur\u0103 pe arii restr\u00e2nse \u015fi \u00een cre\u015fterea animalelor. Dintre acestea se distinge satul Corna, unde activitatea minier\u0103, tr\u0103dat\u0103 acum doar de urmele exploat\u0103rilor de pe versantul sudic al C\u00e2rnicului \u015fi de existen\u0163a unuia dintre cele mai mari lacuri artificiale (T\u0103ul Cornei), se completeaz\u0103 cu cre\u015fterea animalelor.<\/p>\n Aceast\u0103 re\u0163ea de sate, \u00een centrul c\u0103rora se afl\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103, a stabilit \u00een timp un tip de schimburi economice specifice, desf\u0103\u015furate \u00een limitele conceptului contemporan de dezvoltare durabil\u0103. Astfel, zona monofunc\u0163ional\u0103 a Ro\u015fiei era aprovizionat\u0103 cu produse alimentare \u015fi \u00ee\u015fi asigura o parte dintre servicii ca urmare a rela\u0163iilor economice \u00eentre\u0163inute cu satele \u00eenvecinate.<\/p>\n Evolu\u0163ia fondului construit; tipologia \u015fi caracteristicile acestuia; amenaj\u0103ri <\/strong><\/p>\n Delimitarea tipologic\u0103 a construc\u0163iilor de la Ro\u015fia Montan\u0103, \u00een afara unei clasific\u0103ri necesare cunoa\u015fterii fondului construit \u00een ansamblu, nu aduce \u015fi date legate de datare, din moment ce tipul tradi\u0163ional, nealterat, se reg\u0103se\u015fte \u00een toate epocile istorice \u015fi este folosit chiar \u015fi \u00een prezent. Permanen\u0163a acestei tipologii este semnificativ\u0103 pentru configura\u0163ia localit\u0103\u0163ii \u015fi con\u0163ine, prin rela\u0163iile asociate, un element deosebit de valoros. \u00cen cadrul acestui fond construit, de factur\u0103 tradi\u0163ional\u0103, asociat \u00een majoritatea cazurilor cu anexe industriale, se constituie \u00een zona Pie\u0163ei centrul a\u015fez\u0103rii, caracterizat de construc\u0163iile cu puternice influen\u0163e urbane, influen\u0163e care se dilueaz\u0103 progresiv spre periferii. Acest tip al fondului construit, asociat cu configura\u0163ia urban\u0103, este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 tradi\u0163ional prin rela\u0163ia caracteristic\u0103 cu parcela (spa\u0163iul de distribu\u0163ie exterior \u2013 t\u00e2rna\u0163ul<\/em> \u2013 este un element permanent al arhitecturii de la Ro\u015fia Montan\u0103) \u015fi urban prin modul caracteristic de amplasare a construc\u0163iei pe parcel\u0103 (pe aliniament), prin modul de realizare a accesului pe parcel\u0103 (prin gang), prin gruparea construc\u0163iilor \u00een regim \u00eenchis, etc. Aceast\u0103 dubl\u0103 valen\u0163\u0103 a unor zone devine extrem de pre\u0163ioas\u0103 nu numai pentru cazul<\/em> Ro\u015fia Montan\u0103, dar \u015fi pentru evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii \u00een general,<\/em> prin conservarea unui sat minier medieval (din perioada preindustrial\u0103) \u00een care momentul trecerii spre epoca modern\u0103 este \u201e\u00eenghe\u0163at\u201d \u00eentr-un mod foarte sugestiv.<\/p>\n La aceste dou\u0103 tipuri, cel tradi\u0163ional rural \u015fi cel tradi\u0163ional cu influen\u0163e urbane, se adaug\u0103 o categorie de construc\u0163ii, eterogen\u0103 prin configura\u0163ia morfologic\u0103, dar perfect integrat\u0103, prin limbajul arhitectural, \u00een atmosfera deja constituit\u0103, bogat\u0103 \u00een influen\u0163e urbane. Este vorba de seria de dot\u0103ri sociale \u015fi publice care s-au ad\u0103ugat \u0163esutului urban la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul sec. XX.<\/p>\n Structura urban\u0103<\/strong><\/p>\n Configura\u0163ia a\u015fez\u0103rii este rezultatul dezvolt\u0103rii spontane, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu exploatarea aurifer\u0103. Masivele muntoase care definesc cadrul natural al a\u015fez\u0103rii sunt \u015fi locul de exploatare, ceea ce face ca structura a\u015fez\u0103rii, cu cei doi poli ai \u0163esutului urban lega\u0163i de structura liniar\u0103 a v\u0103ii, s\u0103 fie direct determinat\u0103 de gruparea masivelor: Cetate \u015fi Orlea de o parte \u015fi de alta a polului inferior, al bisericilor de pe vale; Jig, V\u0103idoaia, Lety \u015fi C\u00e2rnic \u00een jurul polului superior, al Centrului istoric.<\/p>\n Modific\u0103rile antropice asupra peisajului natural, realizate \u00een scopuri industriale, devin semnificative \u015fi definitorii pentru structura urban\u0103 a a\u015fez\u0103rii. Dintre acestea se disting lucr\u0103rile istorice de amenajare a re\u0163elei de lacuri artificiale, dintre care cele mai importate se conserv\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi: T\u0103ul Mare, T\u0103ul Brazi, T\u0103ul Anghel, T\u0103ul \u0162arinei, T\u0103ul G\u0103uri, T\u0103ul Cartu\u015fului, T\u0103ul \u0162apului, T\u0103ul Cornei. Din aceste lacuri, firele de ap\u0103 \u015fi canalele de aduc\u0163iune alimentau instala\u0163iile individuale de prelucrare a minereului, br\u0103zd\u00e2nd \u00eentreg teritoriul. Aceste elemente \u2013 canalele \u2013 au disp\u0103rut \u00een totalitate dup\u0103 1948. Singura urm\u0103, dar \u015fi cea mai important\u0103, p\u00e2r\u00e2ul Ro\u015fia a r\u0103mas martorul acestei organiz\u0103ri industriale \u015fi coloana vertebral\u0103 a \u00eentregii a\u015fez\u0103ri.<\/p>\n Din cadrul celorlalte a\u015fez\u0103ri \u00eenvecinate, sate risipite pe pantele deluroase, se remarc\u0103 zona superioar\u0103 a satului Corna, unde se poate surprinde o concentrare a construc\u0163iilor \u00een jurul celor dou\u0103 biserici, greco-catolic\u0103 \u015fi ortodox\u0103, \u015fi una dintre cele mai mari amenaj\u0103ri hidrotehnice din zon\u0103 \u2013 T\u0103ul Cornei.<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u015etefan B\u00e2lici, Virgil Apostol, Claudia Apostol<\/p>\n<\/div>\n [1]<\/a> Exploat\u0103rile de mic\u0103 amploare realizate de grupuri mici, adeseori reduc\u00e2ndu-se la cadrul familial, definesc aceast\u0103 perioad\u0103 prin amprenta asupra localit\u0103\u0163ii: \u015fteampuri \u00een\u015firate de-a lungul firului apei, gospod\u0103rii miniere cu anexe pentru prelucrarea primar\u0103 a minereului sau chiar guri de min\u0103 \u00een cadrul gospod\u0103riei. Acest mod de exploatare a fost men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een epoc\u0103 contemporan\u0103, \u00een paralel cu exploat\u0103rile de mai mare amploare, definindu-\u015fi astfel caracterul de exploatare tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea s\u0103rii \u015fi carierele de piatr\u0103 din Dacia roman\u0103<\/em>, Cluj-Napoca, 1996, p. 66.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> RE IV, col. 1967; D. Davies, Roman Mines in Europe<\/em>, Oxford, 1935, p. 198\u2013199; C. Daicoviciu, La Transilvania nell\u2019 Antichit\u00e0<\/em>, Bucure\u015fti, 1945, p. 115\u2013117.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/a> \u201eMinele de aur \u015fi argint de la Alburnus Maior constituie f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epoc\u0103 roman\u0103 [\u2026]\u201d, a\u015fa cum afirm\u0103 autorul cercet\u0103rilor arheologice-miniere: B\u00e9atrice Cauuet et al<\/em>., CCA 2002, Bucure\u015fti 2003, p. 254 \u2013 262.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/a> Con\u0163inutul T\u0103bli\u0163ei cerate reprezint\u0103 o declara\u0163ie (procesul verbal) de autodizolvare a asocia\u0163iei de \u00eenmorm\u00e2ntare (collegium) a lui Jupiter Cernenus (IDR I, 31) \u015fi evoc\u0103 un moment de criz\u0103 din evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii alburnense. (M. Simion, P. Damian, Traditional Elements and Oriental Influences in the Funeral Rite and Ritual of the Ro\u015fia Montan\u0103 Necropolises<\/em>, \u00een Efemeris Dacoromana<\/em>, \u00een curs de apari\u0163ie).<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/a> \u00cen necropolele de la Alburnus Maior, materialul numismatic post 160 este foarte rar (M. Simion, P. Damian, Consideration about Population of Ancient Alburnus Maior From the Perspective of Burial Rite and Ritual,<\/em> \u00een Efemeris Dacoromana<\/em>, Roma, 2004), iar, din punct de vedere arheologic, \u00een cadrul structurilor de locuire cercetate se constat\u0103, \u00een anumite cazuri, o abandonare a zonelor de habitat \u00a0probabil \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. \u00a0(v. de ex. P. Damian, M. Simion, A. B\u00e2lt\u00e2c, et. al<\/em>.<\/sup><\/em>, Forme de habitat \u00een punctele Hop-Botar \u015fi T\u0103ul \u0162apului<\/em>, \u00een Alburnus Maior I<\/em>, Bucure\u015fti,<\/sup> p. 91, 2003),.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/a> Trebuie men\u0163ionat c\u0103 pentru perioada secolelor XIII \u2013 XVI exist\u0103 o seam\u0103 de confuzii de localizare a toponimelor desemn\u00e2nd Abrudul \u015fi Zlatna, foarte probabil confuzia provenind din denumirea german\u0103 a acestor localit\u0103\u0163i, respectiv Abrud (magh. Abrudb\u00e1nya, germ. Gro\u00dfschlatten) \u015fi Zlatna (germ. Schlatten, nume derivat din limba slav\u0103, zoloto \u00eensemn\u00e2nd aur). Regiunea minier\u0103 Abrud \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Zlatna (cu \u00eemprejurimile) f\u0103cea parte din cel mai vechi comitat din Transilvania, care \u00ee\u015fi avea re\u015fedin\u0163a la Alba. Numele \u0163inutului a fost \u00eens\u0103 dat mult timp de localitatea Abrud, care a de\u0163inut o vreme o anumit\u0103 importan\u0163\u0103 administrativ-politic\u0103. Prin urmare, p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea zona Ro\u015fia Montan\u0103 nu era identificat\u0103 \u00een mod distinct \u00een cadrul teritoriului administrativ al Abrudului.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/a> Cu excep\u0163ia unor sondaje arheologice foarte restr\u00e2nse din anul 2000, efectuate \u00een contextul realiz\u0103rii studiului de evaluare a poten\u0163ialului patrimoniului cultural din zona Ro\u015fia Montan\u0103, \u00een vatra actual\u0103 a localit\u0103\u0163ii nu s-au f\u0103cut cercet\u0103ri de teren, care ar putea aduce date suplimentare asupra evolu\u0163iei localit\u0103\u0163ii \u00een perioada medieval\u0103.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/a> Preotul Simion Balint este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul bisericii greco-catolice.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/a> \u00cen 1772, cu ocazia vizitei \u00een zona Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Abrud a lui Ignatz von Born, sunt men\u0163ionate cca. 1200 de \u015fteampuri, localizate astfel: 226 pe Valea Ro\u015fiei, 254 pe Valea Cornei, 151 \u00een C\u0103rpini\u015f, 471 la C\u00e2mpeni \u015fi 102 la Bucium.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/a> \u00cencep\u00e2nd cu anul 1915 produc\u0163ia de aur \u015fi argint \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103. Astfel, \u00een anul 1915 produc\u0163ia de aur \u015fi argint se \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163e\u015fte fa\u0163\u0103 de anul anterior, urm\u00e2nd apoi ca \u00een anul 1925 s\u0103 se reduc\u0103 de \u015fapte ori fa\u0163\u0103 de momentul 1914. V. Zotinca (coord.), Les mines de m\u00e9taux et les usines m\u00e9tallurgiques, propri\u00e9t\u00e9s de l\u2019\u00e9tat roumain exploit\u00e9es en regie \u2013 C. Les mines de m\u00e9taux d\u2019Abrud<\/em>, Extrait de Correspondance \u00c9conomique Roumaine, nr. 3, 1928, Tableau Statistique.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/a> V. Zotinca, op.cit<\/em>., p. 14<\/p>\n<\/div>\n
\n