Urmărește-ne pe Facebook

Biserica greco-catolică Adormirea Maicii Domnului (1741), Roșia Montană, nr. 135


1. Descrierea clădirii
Biserica greco-catolică din zona Orlea – nucleul părţii de jos a localităţii – este așezată pe o coastă domoală care coboară spre valea pârâului Roşia (numit şi Foieş), la poalele Masivului Orlea.

Cgreco catolicalădirea se înscrie în tipologia dominantă a zonei, universală şi atemporală, cea caracterizată de volumetria tripartită, crescătoare – absidă, navă, turn –, de silueta specifică dată de şarpantele cu pante repezi şi de expresivitatea materialelor de construcţie – zidăriile masive din piatră acoperite de tencuială văruită şi suprafeţele din şindrilă ale acoperişurilor (caracteristici pierdute în urma unor transformări recente). Faţă de cazul curent, în care expresia arhitecturală este minimală sau chiar frustă, creată aproape exclusiv prin tectonica maselor, în cazul bisericii greco-catolice de la Roşia Montană limbajul arhitectural este evident pătruns de influenţa arhitecturii culte transilvănene. Configuraţia spaţiului interior, cu nava divizată în trei travee alungite acoperite cu bolţi a vela supraînălţate, susţinute pe pilaştri angajaţi masivi, ordonanţa arhitecturală exterioară – aplatizată, aproape grafică pe corpul bisericii, pronunţată şi bogată pe ediculul de pe latura sudică (construit într-o etapă secundă, în acelaşi secol XVIII) – sau compoziţia acoperirii turnului, împărţită în trei registre sincopate, evazate spre bază, toate aceste elemente indică o filiaţie barocă târzie. Mobilierul arhitectural interior (amvon, analoghion, strane) poartă aceeaşi expresie stilistică, deşi datează din epoci diferite: uşile împărăteşti sunt frumoase exemplare de artă barocă de la jumătatea secolului al XVIII-lea, pe când stranele sunt mai recente, păstrând însă expresia dinamică specifică barocului.

10_001Decoraţia exterioară a fost în mare parte distrusă la ultima reparaţie a bisericii, când a fost înlăturată toată tencuiala exterioară, incluzând pilaştrii şi ancadramentele plate ale ferestrelor, cornişa bogat profilată de sub streaşină şi chenarele din culoare ale turnului. Se conservă încă un singur pilastru şi un fragment de cornişă rămase în construcţia de lemn adosată turnului pe latura de nord, unde se află şi accesul la etajele superioare.
Cea mai puternică impresie o face însă, fără îndoială, turnul elansat, cu mult mai înalt decât turnurile celorlalte biserici de la Roşia Montană şi neobişnuit de înalt în contextul general al arhitecturii de cult a zonei.

Biserica greco-catolică poartă memoria celui care a fost considerat de urmaşii săi cel mai popular şi mai bine făcător dintre românii ardeleni ai veacului al XIX-lea, Simion Balint, capelan în această biserică din 1834 alături de preotul Zachei Golgoţ, socrul său, apoi preot paroh din 1843 şi protopop al districtului Bistra din 1862 până la moarte, în 1880. Popa Balint – cum îl aminteşte cu afecţiune Enea Hodoş, nepotul şi biograful său – a luptat la 1848 alături de Avram Iancu, fiind prefect al Legiunii Arieşului.
Mormântul lui Simion Balint se află lângă biserică, aproape de zidul sudic al turnului şi este marcat de un monument funerar care poartă inscripţia: În memoria mult iubitului nostru soţ, tată şi moş / SIMEON cav. de BALINTH / preot gr. cat. în Roşia de m. / protop. al tract. Bistra etc. / născut în Copand la 30/9 1810 /  † la 16/4 1880. / CAROLINE soţie / ANA HODOŞ fiică / şi / Nepoţii.
Cimitirul din jurul bisericii păstrează încă numeroase monumente funerare datând din secolele XVIII şi XIX, preţioase atât ca mărturii istorice cât şi ca realizări artistice.
Privită în toate aspectele enumerate mai sus, biserica greco-catolică din Roşia Montană se înfăţişează drept unul dintre cele mai importante monumente de cult din Munţii Apuseni, un edificiu de mare valoare arhitecturală şi istorică.
Biserica este înscrisă în Lista monumentelor istorice (LMI) fără menţionarea confesiunii şi cu indicarea eronată a adresei.

06_0012. Campania Adoptă o Casă 2016

Anterior includerii construcției în Programul Adoptă o Casă la Roșia Montană, Asociația ARA, în cadrul Școlilor de vară ARA, a realizat releveul detaliat al construcției pe baza căruia pot fi făcute studiile și proiectele de conservare-restaurare necesare.

În campania 2015 a fost realizată o parte importantă a studiilor de fundamentare: studiu geotehnic, ridicare topografică, studiu de parament, studiu biologic, studiu istoric, studiu dendrocronologic, cu rezultate esențiale pentru redefinirea unor repere cronologice ale istoriei construcției. Detalii aici – rapoartele de activitate 2014 și 2015.

În anul 2016, Parohia Greco-Catolică din Roșia Montană, proprietara bisericii, a solicitat includerea construcției în cadrul Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR). În urma selecției propunerilor primite, Institutul Național al Patrimoniului a inclus biserica în lista imobilelor care vor beneficia de finanțare în cadrul PNR. Detalii aici.

Ca urmare a acestei oportunități de finanțare, fondurile prevăzute inițial pentru completarea proiectului și expertizelor necesare, au fost redistribuite la șantierele din cadrul programului Adoptă o Casă, respectiv Casa parohială unitariană (nr. 391) și Casa din Piața centrală (nr. 321). Proiectele, studiile și expertizele deja realizate vor fi puse la dispoziția Institutului Național al Patrimoniului pentru finalizarea proiectului de intervenție. Detalii aici – raport de activitate 2016.

 

Cum mă implic?